Ca și alte insecte, corpul furnicii este împărțit în trei părți principale: cap, torace (cunoscut și sub numele de mezosom) și abdomen (cunoscut și sub numele de gaster). Cu toate acestea, furnicile au caracteristici unice care le diferențiază de alte insecte.

Furnicile au, de asemenea, antene cotite, care sunt esențiale pentru comunicare și navigare. Aceste antene sunt împărțite în două părți principale: scape și funiculus.

Această glandă este esențială pentru menținerea igienei coloniei și apărarea împotriva agenților patogeni, contribuind semnificativ la succesul ecologic al furnicilor.

Mezosomul este locul în care sunt atașate picioarele și conține mușchii necesari pentru mișcare. La furnicile înaripate, acesta găzduiește și mușchii pentru zbor. După împerechere, regina își pierde aripile, lăsând o cicatrice.

Picioarele furnicilor sunt împărțite în trei părți: tibia, femurul și tarsul, care se termină în gheare. Aceste nume ar putea suna familiar, deoarece oamenii au oase similare în corpul lor.

Gasterul, sau abdomenul, conține organele vitale și este împărțit în trei segmente. Acesta este, de asemenea, locul unde se află armele chimice ale furnicii, inclusiv veninul și acidul formic.

Capul furnicii adăpostește mai multe organe importante. Mandibulele sunt folosite pentru a prinde, tăia și transporta obiecte. Furnicile au ochi compuși formați din numeroase ommatidii, iar furnicile înaripate au, de asemenea, ochi simpli numiți oceli, care le ajută să se orienteze folosind lumina.

Furnicile își folosesc antenele pentru a recepționa feromoni, care sunt esențiali pentru comunicarea în cadrul coloniei. Acest sistem eficient de comunicare permite furnicilor să coordoneze sarcini complexe și să mențină ordinea socială.

În ciuda diversității speciilor de furnici, toate furnicile au un exoschelet, care le oferă sprijin și protecție. Acesta nu poate fi comparat cu oasele umane, deoarece exoscheletul este extern, în timp ce oasele umane sunt în interior, înconjurate de mușchi.

Furnicile au un sistem circulator simplu. Ele respiră prin mici găuri numite spiracule, iar "inima" lor este un tub lung care pompează hemolimfa (un lichid asemănător sângelui) în tot corpul lor.

Sistemul digestiv include un stomac pentru digestia individuală și o cultură pentru partajarea socială a alimentelor. De asemenea, abdomenul conține glande care produc venin, feromoni și acid formic.

Sistemul nervos este format dintr-un cordon nervos lung care merge de la cap la spate, cu ramuri care duc la diferite părți ale corpului, similar măduvei spinării umane.

Milioane de ani de evoluție au făcut din furnici una dintre cele mai diverse și bine adaptate forme de viață de pe Pământ. Organizarea lor socială le-a ajutat să dezvolte trăsături specializate pentru a-și satisface nevoile. În lumea furnicilor, forma întâlnește cu adevărat funcția.